Limfedemul primar precoce / tardiv

Pentru a intelege rolul sistemului limfatic in apararea organismului si bolile care il afecteaza, trebuie sa ne imaginam limfa ca fiind un “caraus” pentru: nutrientii necesari organismului, proteinele interstitiale, produsii de degradare rezultati in urma metabolismului celular (elimina toxinele) si nu in ultimul rand celulele albe sau limfocitele cu rol important in imunitate. Sistemul limfatic este alcatuit din aproximativ 100 de ganglioni limfatici situati de a lungul traseelor vaselor limfatice submandibulare, laterocervicale, axilare, inghinale, la nivelul membrelor inferioare/superioare dar si organelor interne (toracice si abdominale).

Ce este limfedemul

Limfedemul reprezinta o afectiune de cauza inflamatorie a sistemului circulator limfatic responsabil de transportul compusilor din mediul extracelular inapoi in circulatia sangvina.

Clasificarea limfedemului se poate face in functie de factorii declansatori ai bolii dupa cum urmeza:

  • Limfedemul primar, rar intalnit este in principal congenital si se datoreaza unei dezvoltari anormale a sistemului limfatic, putand fi inclus in cadrul unor sindroame clinice de tipul: Boala Milroy (formarea anormala a ganglionilor limfatici in perioada intrauterina de viata) sau Boala Meige (manifestarile apar la persoanele sub 35 de ani mai frecvent la femei in timpul pubertatii sau in sarcina);
  • Limfedemul secundar se datoreaza unei afectiuni asociate, unei interventii chirurgicale care lezeaza ganglionii sau vasele limfatice (asa cum este evidarea ganglionara axilara in cadrul mastectomiilor de cauza oncogena) sau poate fi secundar unui traumatism spontan.

Ce cauzeaza aparitia limfedemului

Limfedemul secundar mai frecvent intalnit in practica apare de obicei latent, acest fapt explicandu se  prin capacitatea mare de rezerva functionala pe care o are sistemul limfatic (altfel spus volumul de rezerva care poate fi circulat este de cateva ori mai mare fata de cel functional), principalele cauze care determina aparitia bolii fiind:

  • Interventiile chirurgicale cu interesare ganglionara (axilara, submandibulara, inghinala, mediastinala in chirurgia toracica sau abdominala);
  • Radioterapia sistemului limfatic utilizata in tratarea diferitelor forme de neoplasm;
  • Parazitoze cu nematode de tipul Wuchereria bancrofti, Brugia malayi sau Brugia timori (in Africa) transmise prin intepatura de tantar;
  • Tumorile care pot cuprinde si afecta in evolutia lor (compresie locala a tumorilor voluminoase) vase sau ganglioni limfatici;
  • Erizipelul, o infectie a tesutului subcutanat superficial datorat Streptococului hemolitic de grup A sau Staphylococcus aureus poate afecta circulatia limfatica cu aparitia limfedemului manifest;
  • Traumatisme insotite de fracturi osoase, arsuri profunde care afecteaza vasele limfatice;
  • Fibroza retroperitoneala cunoscut ca sindrom Ormond (proliferarea tesutului fibros, datorata cel mai probabil unui raspuns imun al organismului cu obstructia vaselor limfatice si sangvine secundare compresiei).

Care sunt simptomele specifice

Principalele manifestari ale bolii sunt reprezentate de:

  • Edemul cutanat in teritoriul deservit de vasele limfatice afectate; cele mai frecvente sunt edemele limfatice ale extremitatilor (umflarea a membrului afectat uneori inclusiv a degetelor);
  • Eritemul inrosirea pielii in stadiul acut, cu ingrosarea tegumentului in situatiile de evolutie cronica a afectiunii;
  • Senzatie de greutate, disconfort , presiune si uneori durere cu impotenta functionala in cazurile grave de evolutie;
  • In anumite situatii tabloul clinic poate fi completat de parestezii (senzatia de furnicatura, arsura. Intepatura), frisoane, sete marcata si stare generala alterata.

Abordarea terapeutica a limfedemului

Limfedemul reprezinta o boala cu evolutie cronica, astfel ca metodele terapeutice trebuie aplicate permanent datorita tendintei de refacere a edemelor. Tratamentul afectiunii se face prin drenajul limfatic manual al regiunii edematoase urmat de aplicarea bandajelor compresive cu indicatie de pastrare pe tot parcursul zilei pana seara.

 Este important sa cunoastem faptul ca aceasta metoda este contraindicata in cazul: infectiilor acute bacteriene ale regiunilor edematoase, infectiilor virale acute, trombozei profunde sau superficiale sau in prezenta ulcerelor post radioterapie.  Exercitiile  fizice usoare care sa stimuleze drenajul limfatic prin contractie musculara sunt si ele recomandate ca metoda terapeutica al limfedemului.

In situatiile in care nu se pot aplica metode compresive (edem la nivelul gatului si capului) este utilizata cu succes metoda limfo taping ului ca inlocuitor al bandajelor compresive.

Tehnicile chirurgicale performante pentru tratarea limfedemului includ printre altele realizarea de anastomoze intre vasele sangvine si cele limfatice dar si transplantul de ganglioni limfatici.