Noutăți

Deși suntem într-o plină epidemie de obezitate și stocurile de medicamente pentru slăbit se epuizează rapid, problema malnutriției este mai puțin discutată. Persoanele malnutrite prezintă un risc mult mai mare de mortalitate, de prezentări la spital sau la medicul de familie. Din pacienții vârstnici spitalizați 39% prezintă malnutriție, 47% sunt la risc de a dezvolta malnutriție. Pe de altă parte, la nivel de comunitate, aproximativ 36% din vârstnici prezintă risc de malnutriție.

Dr. Grigorina Mitrofan, Medic Specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Conform ESPEN (Societatea Europeană pentru Nutriție Clinică și Metabolism) malnutriția este definită ca o stare a organismului în care, din cauza aportului insuficient sau a absorbției incorecte a nutrienților esențiali, se modifică compoziția corporală, se produc deteliorări fizice și mentale ale organismului cu multiple consecințe asupra celorlalte boli de bază. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică malnutriția drept cea mai mare amenințare pentru sănătatea publică din întreaga lume, iar această afecțiune este observată la 20-60% dintre pacienții spitalizați.

Deși este întâlnită și în rândul copiilor, în special la cei care provin din medii defavorizate, persoanele care au peste 65 de ani prezintă cel mai mare risc de malnutriție. Este important să cunoaștem cauzele malnutriției pentru a înțelege cum să promovăm o dietă bogată în nutrienți și să o evităm.

Odată cu îmbătrânirea organismului au loc mai multe schimbări.

- Modificarea gustului, scăderea poftei de mâncare, absența plăcerii de a mai mânca.
- Afectarea dentiției cu inabilitatea de mesteca, astfel că pacienții evită să consumă multe tipuri de alimente bogate în nutrienți.
- Demența, pacienții uită să mănânce sau nu sunt capabili să-și prepare mâncarea.
- Depresie, pentru că se confruntă cu lipsa motivației de a mai mânca.
- Disfagie, nu mai pot inghiți, care deseori este asociată cu o anxitate legată de a mânca.
- Polimedicație cu efecte secundare, ce interferă cu pofta de mâncare sau cu absorția nutrienților.
- Bolile cronice asociate, deseori consumptive (cancer, ciroză hepatică, boală renală cronică) au impact negativ asupra statusului nutrițional.
- Aportul excesiv de alcool poate să interfereze cu absorbția nutrienților.
- Scăderea autonomiei este asociată cu scăderea abilității de a efectua rutina zilnică de igienă și hrană.

Consecințele malnutriției sunt multiple, de exemplu: risc crescut de infecții, creșterea numărului și a duratei spitalizărilor,creșterea riscului de cădere, scăderea imunității, scăderea calității vieții și a duratei de viață.

Pentru a preveni malnutriția este important să se țină cont care sunt nutienții cheie pentru persoanele vârstice. În primul rând, proteinele constituie cei mai importanți macrountrienți care previn pierderea masei musculare. Le putem regăsi în carne, ouă, lactate, legume, fructe de mare. Pentru a vă asigură că aveți un aport suficient de proteine, umpleți un sfert din farfuria dumneavoastră cu proteine.

Apoi, este important consumul acizilor grașii omega 3, regăsiți în pește (somon, ton, macrou, sardine), semințe de in, nuci, aportul de calciu, calciu, din produse lactate, susan, frunze de vegetale verzi intens (spanac, kale), dar și aportul de de vitamid D, regăsită în ouă, somon, sardice, ficat sau alimentele fortificate cu vitamina D, precum cerealele. Nu în ultimul rând vitamina B12 , regăsită în carne, pește, lapte și ouă este de asemenea importantă.

De unde știm dacă o persoană dragă prezintă risc de malnutriție sau este malnutrită? Dacă răspunde afirmativ la cel puțin una din întrebările de mai jos și se știe deja cu boli cronice este bine să luați legatura cu medicul de familie sau medicul nutriționist.

- Mănâncă mai puțin decât de obicei?
- Are apetit scăzut?
- A scăzut în greutate în ultimele 3-6 luni, fără să-și propună acest lucru?
- Hainele au devenit mai largi?
- Apropiații îi spun că arată mai slab sau mai tras la față

Vă venim în intâmpinare cu cateva sfaturi pentru a crește aportul energetic și proteic la persoanele malnutrite sau cu risc de malnutriție

- Consumul a 6 mese mici pe zi sau chiar mese la 1-2 ore.
- Mici gustări între mese chiar dacă nu simțiți că vă este foame.
- Păstrați mâncarea gata preparată în frigider sau congelator.
- La o masă consumati mai întâi proteinele.
- Puteți include băuturi proteice sau energetice pe parcursul zilei.
- Gătiți cu mai mult ulei sau unt sau smântână.
- Adăugați suplimente proteice în supe sau sucuri sau smothiuri sau în porridge.
- Adăugați avocado sau maioneză în sandwichuri.

Pentru o evaluare mai detaliată vă puteți prezenta medicului nutriționist care va evalua riscul de malnutritie și vă va oferi indicațiile necesare.

Nu uitați că ați putea fi subnutrit dacă: vă simțiți obosit tot timpul, nu vă mai puteți concentra nici pe activitățile zilnice, ați pierdut în greutate neintenționat 5-10% din greutatea corporală în decurs de 3 până la 6 luni sau indicele dvs. de masă corporală (IMC) este sub 18,5 (deși o persoană cu un IMC sub 20 ar putea fi, de asemenea, expusă riscului).

Deci există vești bune – malnutriția este o afecțiune care poate fi tratată și prevenită. O creștere a aportului de nutrienți esențiali precum proteine, vitamine și minerale, fibre și lichide inclusă într-un plan de tratament vă va ajuta să vă restabiliți echilibrul nutrițional.