Noutăți

Electromiografia (EMG) este o procedură care evaluează funcția nervilor și a mușchilor. Acest examen este esențial în stabilirea unui diagnostic exact în patologia sistemului nervos periferic.

Termenii de electromiogramă sau electromiografie sunt utilizați în prezent pentru întreaga evaluare electrodiagnostică, evaluare care cuprinde studiile de conducere nervoasă și electromiografia cu ac.

Cuprins

• Când este recomandată electromiografia?
• În ce constă examenul electromiografic (EMG)?
• Există riscuri sau contraindicații?
• Anestezia și examenul EMG

Când este recomandată electromiografia?

Un test electrodiagnostic este indicat în evaluarea funcției sistemului nervos periferic, a joncțiunii neuro-musculare și a activității musculare.

Este util în diagnosticul următoarelor tipuri de afecțiuni:

Afecțiuni ale nervilor periferici:

• neuropatii ereditare – boala Charcot Marie Tooth,
• neuropatii dobândite
  • post-traumatice: mononeuropatii de nerv ulnar, median, radial post fracturi; leziuni de încarcerare ex. Sindromul de tunel carpian,
  • inflamatorii / autoimune – poliradiculonevrita acută (sdr Guillain Barre), poliradiculonevrită cronică demielinizantă (CIDP), nevrita multiplex etc
• afecțiunile plexului brahial:
  • paralizia obstetricală de plex brahial de la vârsta de nou-născut/sugar;
  • paralizii plex brachial postraumatice, după accidente rutiere

Afecțiuni ale cornului anterior (leziuni la nivelul măduvei spinării):

• tip degenerativ – amiotrofia spinală
• dobândite - mielite, neuroviroze, traumatisme vertebro-medulare, afecțiuni vasculare cu afectarea moto-neuronului spinal

Boli de joncțiune neuromusculară folosind tehnici speciale – stimularea repetitivă (SR) sau EMG pe unică fibră musculară (sf EMG)

• miastenia gravis
• sindroame miastenice congenitale
• botulism

Boli musculare:

• miopatii congenitale, miopatii inflamatorii (dermatomiozita, miozite postivirale)  distrofii musculare, miopatii mitocondriale

Alte indicații ale EMG, folosind tehnici speciale

• evaluarea unor nervi cranieni (V, VII, XII), evaluarea tulburărilor de deglutiție de cauză neurologică, canalopatii – distrofii miotonice/non-miotonice, paralizii periodice

Testarea electrodiagnostică este singura modalitate de a evalua funcționalitatea sistemului nervos periferic.

Aceasta ajută medicul specialist în localizarea afecțiunii de sistem nervos periferic/mușchi, în aprecierea tipului de afectare a nervului periferic (axonal sau demilinizant) și a severității acesteia.

De asemenea, oferă chirurgului informația referitoare la indicația de intervenție chirurgicală la nivelul nervului periferic sau la nivelul coloanei vertebrale (hernii de disc cu radiculopatii severe diagnosticate electromiografic), indicație care nu poate fi stabilită întotdeauna doar pe baza examenelor imagistice.

Electromiografia poate fi recomandată de medicul neurolog, neurochirurg, medicul de medicină fizică și recuperare, ortoped, reumatolog, diabetolog, internist, chirurg plastician.

În ce constă examenul electromiografic (EMG)?

Examenul electromiografic este compus din două părți. În situații speciale, medicul poate opta doar pentru una dintre acestea. Ambele părți ale testului sunt bine tolerate de majoritatea pacienților, deși produc un disconfort, dar nu au riscuri semnificative pentru starea de sănătate ulterioară.

Prima parte a procedurii este studiul conducerii nervoase. Electroneurografia presupune stimularea nervilor în diferite puncte pe traseul lor printr-o mică descărcare electrică. Medicul va aplica pe piele mici electrozi pentru înregistrare, de obicei la nivelul mâinii și piciorului și va aplica un mic șoc electric pe piele în altă zonă a membrului la care se face înregistrarea. Senzația pe care o va percepe pacientul poate fi sau nu dureroasă.

A doua parte a procedurii este examinarea musculară cu ac – electromiografia propriu-zisă - se efectuează prin introducerea unui ac foarte subțire în anumiți mușchi. Acul conține un electrod microscopic care înregistrează activitatea electrică normală sau anormală a fibrelor musculare. Acul este introdus în mușchiul relaxat și mișcat puțin pentru a înregistra activitatea musculară în repaus, apoi medicul va cere pacientului să încordeze mușchiul studiat pentru a-l evalua în activitate.

Momentul mai puțin plăcut este străpungerea pielii cu acul, mișcările acului în mușchi fiind mai puțin percepute ca durere și mai mult ca o senzație de presiune. Acul are doar rol de înregistrare, prin intermediul său nu se administrează șocuri electrice sau injecții intramusculare.

Există riscuri sau contraindicații?

Nu există riscuri semnificative ale examinării electromiografice; pacientul poate prezenta mici hematoame la locul de înțepătură în mușchi și disconfort în timpul examinării.

După examenul EMG se poate relua activitatea zilnică obișnuită. Pacientul poate conduce mașina. Orice senzație de disconfort în urma examinării ar trebui să dispară complet în 24-48 de ore.

Nu există restricții alimentare înainte sau după electromiografie, pacientul își poate continua activitatea normal în restul zilei. Nu se aplică niciun produs pe piele în ziua examinării (loțiuni, uleiuri, creme). Se recomandă ca îmbrăcămintea să fie lejeră pentru că frecvent este necesară examinarea unor zone precum umărul, coapsa sau spatele. Medicamentele care sunt prescrise pot fi luate cu câteva excepții. 

Pacientul trebuie să informeze medicul înainte de procedură dacă urmează tratament anticoagulant, deoarece în această situație examenul cu ac poate duce la sângerări în interiorul mușchilor. Dacă examinarea cu ac este necesară, atunci se întrerupe tratamentul cu anticoagulant oral cu avizul medicului curant.

De asemenea, dacă pacientul se află în tratament pentru Miastenia Gravis se întrerupe medicația anticolinesterazică (miostin, mestinon) cu 48 ore anterior, cu avizul medicului curant.

Pacienții care au o patologie a coagulabilității sângelui (boli hepatice severe, trombocitopenii severe, hemofilie etc.) nu pot efectua examen EMG cu ac.

Nu sunt contraindicații ale studiului de conducere nervoasă.

Anestezia și examenul EMG

Pe tot parcursul examinarii este importantă cooperarea pacientului. Disconfortul provocat în timpul examinării EMG este perceput de majoritatea pacienților ca fiind mic și nu justifică riscurile anestezice. Din aceste motive examenul EMG se efectuează fără anestezie.

Material realizat de Dr. Ionela Codita - Medic primar Neurologie