Noutăți

Care este rolul alimentației sănătoase pentru obținerea și menținerea unui stil de viață echilibrat?

În prezent, viața a dobândit o viteză de neimaginat, în așa fel încât activitățile care țin de stilul de viață sunt primele afectate. Cel mai important palier influențat de ritmul alert, stresul, timpul liber tot mai restrâns și joburile tot mai solicitante este cel al alimentației. Într-o asemenea societate este necesară ajustarea nutriției la condițiile de viață și de muncă. Astfel se impune tot mai mult o alimentație sănătoasă și echilibrată pentru a contracara efectele nocive ale mediului înconjurător și pentru a face față unui stil de viață hiperactiv.

Totodată, dieta este cel mai important determinant în cazul bolilor cronice netransmisibile precum diabetul. Impactul nutriției încă din timpul sarcinii devine din ce în ce mai cercetat, astfel că femeile gravide pot beneficia în mod semnificativ de avantajele unei alimentații bine orientată și personalizată. Sfatul medicului nutriționist este esențial. Acesta poate indica diete personalizate în funcție de nevoile pacientului sau ale individului dornic să-și echilibreze stilul de viață.

Care este rolul dietei în diabet și boli metabolice sau de nutriție?

1. Ce sunt metabolismul și bolile metabolice?
Alimentele consumate sunt descompuse în organism în componente mai simple, precum proteine, glucide și lipide.  Acestea vor intra în reacții chimice complexe prin care se asigură energia, regenerarea și creșterea celulelor. Metabolismul este un sistem de reglaj biologic complex prin care se produce un schimb continuu de substanțe vitale și energie între organism și mediul înconjurător. În acest fel, organismul preia substanțele nutritive, elimină produșii secundari, nefolositori sau toxici. 

Afecțiunile metabolice se manifestă la nivelul celulelor și se exprimă în diferite forme, fiind reacții chimice anormale de la nivelul transportului sau sintezei proteice, glucidice ori lipidice. Asemenea anomalii sunt determinate fie genetic (prezența unor factori ereditari, unele fiind diagnosticate la naștere), fie sub efectul factorilor de mediu sau drept consecință a prezenței altor boli dobândite pe parcursul vieții. Cele mai frecvente boli metabolice sunt diabetul zaharat de tip 2 și obezitatea. 

2. Care sunt cele mai frecvente boli metabolice și de nutriție?
Diabetul: este o boală cronică, determinată de faptul că fie pancreasul are o producție inadecvată de insulină, fie organismul nu folosește adecvat insulina (insulino-rezistență). Acest fapt determină tulburări ale proceselor de metabolizare a tuturor macronutrienților – lipide, glucide și proteine. Specialiștii susțin că în 10 ani, în România, procentul de diabetici se va dubla. În prezent, 11% din populația țării suferă de această boală metabolică. Prima decizie a medicului specialist în Diabet, boli metabolice și de nutriție este să recomande pacientului nou diagnosticat ajustarea stilului de viață și mai ales a dietei.

Obezitatea: este o afecțiune foarte frecventă, caracterizată printr-un indice de masă corporală peste 30 kg/mp și, de regulă, nu e de sine stătătoare, ci se asociază cu alte afecțiuni cronice cum sunt: diabetul, sindromul de apnee în somn, diverse afecțiuni osoase sau articulare și, mai ales, bolile cardiovasculare. Totodată, stilul de viață al omului actual asociază adesea sedentarismul, stresul dificil de manageriat și supra-alimentarea sau tulburările anxios-depresive.

Guta: este o boală metabolică mai des întâlnită în rândul bărbaților, asociată frecvent cu un consum excesiv de proteine animale (mai ales din carne) și care determină acumularea de acid uric în organism sub formă de cristale la nivelul articulațiilor. De aceea, de primă intenție este schimbarea alimentației sub ghidajul atent al medicului nutriționist.

Dislipidemiile: reprezintă o dereglare frecventă a metabolismului lipic, cu impact semnificativ asupra riscului cardiovascular, în special riscului de a face infarct.

3. Care e rolul dietei în bolile metabolice?
Experții în Nutriție sunt cei care pot prescrie o dietă personalizată în funcție de nevoile fiecărui organism în parte. Indicațiile terapeutice vor ține cont de rezultatele analizelor medicale, de stilul de viață actual al pacientului, de capacitatea acestuia de adaptare la cerințele nutriționale ale condiției lui și de prezența unei boli metabolice sau de nutriție. Medicul nutriționist e capabil să calculeze necesarul energetic al individului și să ajusteze dieta în funcție de nevoile fiecărui pacient. Astfel, rolul unui specialist este atât să prevină apariția unor boli cronice precum diabetul, sindromul metabolic, obezitatea etc., precum și să trateze asemenea afecțiuni prin stabilirea unei conduite alimentare echilibrate și țintite. Important de reținut este faptul că în majoritatea afecțiunilor metabolice și de nutriție rolul dietei este adjuvant, nu curativ, dar în realizarea prevenției dieta are un statut esențial. Tocmai de aceea, o nutriție adecvată se adresează nu doar persoanelor deja bolnave, care, de cele mai multe ori, necesită tratament medicamentos, ci mai ales celor încă sănătoase, dar cu factori de risc și cu un stil de viață dezechilibrat.

c. Ce sfaturi utile pot fi oferite femeilor însărcinate? 

În timpul sarcinii, femeia se poate confrunta cu foarte multe schimbări, printre care și diabetul gestațional, o afecțiune tranzitorie, pentru că după naștere, de regulă, dispare. Chiar și așa, o sarcină de acest fel trebuie monitorizată cu atenție și tratată, căci prezintă riscuri atât pentru mamă, cât și pentru făt - cel mai frecvent întâlnit risc fiind nașterea prematură. Uneori asimptomatic, diabetul gestațional nu trebuie ignorat și de aceea se recomandă ca în săptămânile 24-28 de sarcină să se efectueze un test de toleranță la glucoză. Odată diagnosticată, afecțiunea necesită implicarea medicului specialist în Diabet, boli metabolice și de nutriție. Acesta va stabili direcțiile terapeutice legate de alimentație pentru un control optim al glicemiei. În acest sens, independent de prezența diabetului în timpul sarcinii, o femeie însîrcinată nu ar trebui să ia în greutate mai mult de 8-12 kg. Orice femeie însărcinată, fie că prezintă o sarcină cu risc, fie că are o evoluție normală a acesteia, are nevoie de o dietă echilibrată, care să determine o dezvoltare armonioasă a fătului. De aceea, consilierea medicului nutriționist constituie un demers important în timpul celor nouă luni de sarcină. Dieta în sarcină constă în stabilirea unui meniu variat, adaptat nevoilor femeii însărcinate în funcție de fiecare trimestru de sarcină. În acest sens, în primul trimestru cantitatea alimentară ar trebui să se mențină ca înainte de concepție, dar cu o ingestie crescută de alimente bogate în acid folic, vitaminele B6, B12 și H. În următoarele două trimestre se recomandă creșterea cantitativă și calitativă a alimentelor, gravida urmărind ca mesele ei să conțină nutrienți precum proteine, calciu, iod, zinc, fier, Omega 3, acid folic, vitamina C sau vitamine din complexul B. Aceste indicații generale sunt, de altfel, personalizate de către nutriționist în funcție de vârsta sarcinii, parametrii fizici ai gravidei (greutate, înălțime, vârstă), de istoricul ei medical, precum și de profilul de activitate pe care-l întreprinde (muncă de birou, muncă fizică etc.).

d. Întrebări frecvente

1. Care sunt semnele generale care să îl facă pe pacient să se întrebe dacă ar putea suferi de o boală metabolică?
În primul rând, creșterea masei corporale cu peste 10-15% din greutate. De asemenea, modificări ale parametrilor biologici observați în analize, precum glicemia, colesterolul, trigliceridele, acidul uric și tranzaminazele. În al doilea rând - predispoziția genetică, în special dacă avem o rudă de Gradul 1 cu diabet, obezitate sau boli cardiovasculare. Un alt factor deseori ignorat este prezența sindromului de ovare polichistice, care se asociază cu insulino-rezistență și risc de a face diabet de tip 2. 

2. Diabetul se vindecă?
Nu, dar diabetul de tip 2 poate intra în remisie dacă în primii ani de la debutul bolii persoana reușește să scadă în greutate. Diabetul zaharat este o afecțiune cronică, progresivă în lipsa unui tratament adecvat. Acesta constă în administrarea de medicamente, uneori de insulină și în toate cazurile de ajustarea alimentației la un stil de viață sărac în carbohidrați și lipide.

3. Medicamentele sunt singurele care ajută să scadă glicemia?
Nu. Există o fază inițială, cu valori glicemice de graniță, numită prediabet. La acest nivel, hiperglicemia poate fi controlată printr-un stil de viață activ, echilibrat și o alimentație adecvată și atent monitorizată de către un specialist în nutriție. Pentru asemenea cazuri nu sunt necesare medicamentele, dar scăderea ponderală este cheia.

4. O femeie se poate îngrășa oricât de mult în timpul sarcinii?
Nu. În funcție de istoricul medical, greutatea gravidei înainte de sarcină, activitatea zilnică, comorbiditati, se recomandă femeilor gravide o luare în greutate până la termen între 8 și 12 kg.

5. Dacă o persoană face diabet în timpul sarcinii, înseamnă că va avea diabet toată viața?
Nu. Diabetul gestațional este o categorie aparte de diabet care, de cele mai multe ori, se remite după naștere. Însă, pentru ca acest fapt să se întâmple, gravida cu diabet trebuie ă urmeze îndeaproape sfaturile medicului specialist în Diabet, boli metabolice și de nutriție. Acesta îi va indica atât un regim alimentar, un profil de activități zilnice, cât și un tratament, dacă e necesar. 

6. Cui ar trebui să se adreseze o persoană în lupta împotriva kilogramelor?
Expertul în tulburări ale masei corporale, fie subpondere, fie suprapondere sau obezitate este medicul specialist în Diabet, boli metabolice și de nutriție.