Noutăți

Interviu Dr. Toni Feodor - Medic primar Chirurgie generală / Medic specialist Chirurgie vasculară

Cuprins

• Este boala venoasă cronică o afecțiune gravă?
• Care sunt principalele cauze ale apariției acestei boli?
• Este ereditatea un factor important în apariția acestei boli? Cine e mai expus la risc?
• Ce se moștenește în acest determinism genetic al BVC?
• Boala poate apărea și în copilărie sau adolescență?
• Călatoresc mult cu avionul. Risc să sufăr de această afecțiune?
• Când este momentul să ne îngrijorăm?
• Când este momentul potrivit pentru o vizită la medic? 
• Cui trebuie să mă adresez la apariția primelor simptome ale bolii venoase cronice?
• Ce înseamnă un consult de flebologie?
• Cum se tratează această boală?
• Se poate preveni această afecțiune?
• Există modalități de a stopa BVC?

Este boala venoasă cronică o afecțiune gravă?

Boala venoasă cronică (BVC) cuprinde un spectru larg de semne și simptome, începând de la absența semnelor vizibile sau palpabile sau doar acuze cosmetice legate de prezența venelor dilatate, până la leziuni severe ireversibile ale microcirculației, care duc la formarea ulcerului varicos. 

Gravitatea bolii apare în stadiile avansate ale bolii venoase, precum ulcerul de gambă și lipodermatoscleroza, dar și odată cu apariția complicațiilor cum ar fi tromboza și hemoragia variceală. Aceste complicațiii pot apărea și în stadiile incipiente și pot duce la deces prin trombembolism pulmonar sau deces prin șoc hemoragic, în special la pacienții în vârstă.  

Așadar BVC este o afecțiune gravă în momentul apariției complicațiilor în special trombotice și în stadiile avansate ale bolii. Pe de altă parte, înalta prevalență a BVC are impact negativ important atât asupra calității vieții multor pacienți, cât și asupra costurilor sociale și ecomonice ridicate.

Principalele cauze ale apariției bolii venoase cronice

Mecanismul declanșator al acestei patologii nu este cunoscut, de aceea în apariția BVC se face referire la factori de risc. Acești factori de risc sunt ereditari, constituționali (obezitatea, sex feminin, tulburări de statică a piciorului) și ocupaționali (ortostatismul și sedentarismul). 

Mecanismele patogenice de apariție a hipertensiunii venoase sunt refluxul și/sau obstrucția. Mai departe, lanțul patofiziologic include apariția stazei cu intrarea leucocitelor în acest proces prin aderarea, migrarea și activarea în spațiul interstițial. Ultima etapă este formată din apariția inflamației, dureri venoase, distrugerea valvelor și remodelări ale peretelui venos care vor întreține cercul fiziopatologic vicios.  

De altfel, cele două teorii ale varicogenezei prin distrugerea valvelor venoase (1. teoria valvulară sau teoria  descendentă în care refluxul venos determină apariția hipertensiunii venoase și 2. teoria parietală sau ascendentă în care remodelarea peretelui venos este primul proces în apariția lanțului fiziopatologic al BVC) sunt întâlnite în practică în egală măsură, însă mai important este faptul că leziunile odată inițiate progresează cu distrugerea de noi valve cu afectarea mai multor segmente venoase.

Este ereditatea un factor important în apariția acestei boli? Cine e mai expus la risc?

BVC este o boală multifactorială, însă ereditatea se consideră cel mai important factor de risc în apariția acestei boli, lucru demonstrat pe studii familiale, epidemilogice și genetice. Toate aceste studii arată că BVC este o boală genetică autozomala dominantă cu penetranță variabilă la descendenți:

• dacă ambii părinți au BVC, riscul de a dezvolta BVC la descendenți este de 90%;
• dacă unul dintre părinți are BVC, riscul de a dezvolta boala este de 60%. 

Aceste date au importanță practică în profilaxia activă încă din copilărie, prin practicarea anumitor sporturi și evitarea celor care ar agrava boala.

Aceste măsuri determină reducerea ritmului de progresie a BVC și prevenirea apariției leziunilor ireversibile la nivelul microcirculației.

Ce se moștenește în determinismul genetic al BVC?

În plan structural se moștenește calitatea țesutului de colagen, raportul colagenului solubil față de colagenul insolubil, numărul de valve, atât în macro, cat și în microcirculație, o particularitate în distribuția venelor profunde cum ar fi leziunile nontrombotice ale venelor iliace. În plan metabolic se poate moșteni o activitate crescută a metaloproteinazelor sau o scădere a activității inhibitorilor acestor procese.

În plan genetic se poate moșteni o mutație a genei FOX C2, genă ce intervine în diferențiere vasculară, dar și în dezvoltarea valvelor venoase și limfatice. Din păcate nu există un test genetic specific BVC, pentru că este o boală multifactorială.

BVC poate apărea și în copilărie sau adolescență?

Dat fiind faptul că boala este ereditară, se pot vedea în practică adolescenți și copii cu leziuni incipiente care progresează lent, insidios, cu apariția leziunilor constituite la adultul tânăr.

Acest grup de pacienți sunt cei care au risc crescut de a dezvolta leziuni severe de BVC și ulcer de gambă.

De aceea, eforturile medicilor de comunicare cu pacientul, de urmărire activă și de adoptare a unor strategii personalizate pe termen lung trebuie îndreptate în primul rând către acest grup de pacienți cu scopul de a preveni acele leziuni extem de grave și de a îmbunătăți calitatea vieții, pe termen lung. Așadar, cu un diagnostic precoce, măsurile de profilaxie pot întârzia sau preveni apariția formelor severe de BVC.

Călătoresc mult cu avionul. Risc să sufăr de BVC?

Nu există un studiu privind prevalența BVC la personalul din aviație, însă călătoriile lungi cu avionul sunt un factor important de risc pentru tromboza venoasă profundă care poate fi exprimată clinic sau se poate manifesta insidios, ducând la distrugerea valvulară și la apariția refluxului și a hipertensiunii venoase. De asemenea, călătoriile lungi cu avionul pot agrava BVC prin caracterul sedentar și lipsa de activitate musculară gambieră.

Când este momentul să ne îngrijorăm?

BVC este o boală cu progresie lentă în care pacientul are timp suficient să se organizeze din timp pentru efectuarea unui consult de specialitate în care va primi informațiile și strategiile terapeutice personalizate.

Există două situații clinice de îngrijorare când este necesară luarea unor măsuri terapeutice rapide:

1. Când boala își schimbă brusc cursul evoluției și apare edemul (venele varicoase devin brusc dureroase, inflamate și nu se golesc la ridicarea piciorului)
2. La progresia rapidă a simptomatologiei și a semnelor clinice către formele avansate ale bolii

Când este momentul potrivit pentru o vizită la medic? 

Este mai bine, mai ușor și mai ieftin să previi decât să tratezi, așadar momentul potrivit ar fi la primele simptome sau semne. Simptomele de debut de BVC sunt crampele musculare nocturne, senzația de picioare grele, obosite, senzația de picioare umflate, durerea care se accentuează după ortostatism prelungit. Semne de debut al BVC sunt și deformarea tegumentului determinată de venele varicoase care se remit în poziție cilinostatică, vene reticulate și telangiectazii. Aceste semne reprezintă elemente convingătoare pentru ca o persoană să se prezinte la medic.

Cui trebuie să se adreseze pacientul la apariția primelor simptome ale bolii venoase cronice?

Este bine ca încă de la primele simptome, pacientul să se prezinte la medicul de familie care, în funcție de amploarea simptomelor și/sau a leziunilor va solicita fie o explorare ecografică și apoi consultul unui specialist în patologia venoasă, fie direct consult flebologic. De asemenea, este important ca urmărirea pacientului cu BVC să fie făcută în aceeași echipă: medic de familie și specialist.

Ce înseamnă un consult de flebologie?

Alături de obținerea datelor clasice de istoric, un consult flebologic presupune analiza simptomelor și examinarea pacientului (ca în orice consultație medicală); în plus, consultul în flebologie trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

• care este statusul anatomic și funcțional al sistemului venos superficial și profund, la nivelul membrelor inferioare. Răspunsul se obține prin examinarea Doppler venoasă în ortostatism. În urma acestei prime părți a consultului, vor fi puse diagnosticul clinic și etiopatogenic, dar și diagnosticul anatomic și hemodinamic.
• analiza factorilor de risc și predicția de evoluție a pacientului în absența măsurilor terapeutice;
• elaborarea unei scheme terapeutice atât pentru a suprima simptomatologia actuală, cât și pentru stabilirea unei strategii terapeutice pe termen lung.

Cum se tratează boala venoasă cronică?

BVC are două elemente patofiziologice importante: inflamația și modificările hemodinamice venoase. Strategia de tratament a Clinicii VASCULARTE combate aceste două elemente:

• inflamația se tratează cu medicație venoactivă, care are acțiune antiinflamatorie venoasă specifică, acțiune de protecție a peretelui venos și a valvelor, iar tonusul venos beneficiază de acțiuni specifice. Prin aceste acțiuni, medicația venoatonică determină ameliorarea simptomatologiei, reducerea edemului și protecția pe termen lung a întregului sistem venos.
• al doilea element patofiziologic cuprinde totalitatea măsurilor de corecție a modificărilor hemodinamice, care vizează scăderea presiunii intravenoase. Aceste măsuri de scădere a presiunii venoase sunt conservatoare: tratamentul compresiv și tratament intervențional. 
  • tratamentul compresiv trebuie individualizat, adaptat geometriei gambei și prescris precum un medicament (gradul de compresie, tipul de compresie și timpul de purtare a compresiei)
  • tratamentul intervențional se adresează refluxului în sistemul venos superficial și va fi individualizat conform mappingului hemodinamic. Este de preferat să putem oferi pacientului metode minim invazive endovenoase care, pe lângă dureri și recuperare minime, au și rata de recurență mai redusă, în special datorită absenței neovascularizației la nivelul joncțiunii safenofemurale

Un element practic important îl reprezintă beneficiul asocierii celor două componente terapeutice (controlul inflamației și corecția hemodinamică) în controlul de lungă durată a bolii.

Se poate preveni boala venoasă cronică?

BVC este întâlnită atât la femei, cât și la bărbați, atât la persoanele slabe, cât și la supraponderali, atât la pacienți cu dietă vegetariană, cât și la cei cu dietă completă, atât la sportivi, cât și la sedentari. În prezent nu există date care să arate o anumită metodă sau un anumit stil de viață care să poată preveni apariția BVC. Însă Medicina speră ca viitorul apropiat să arate că este posibil să fie prevenită apariția acestei patologii.

Exista modalitati de a stopa BVC?

Da, dar nu pentru toți pacienții. Din practică se observă că o bună parte dintre pacienții operați nu mai dezvoltă BVC și nu prezintă recurența bolii, nici din punct de vedere clinic, nici ecografic.

Pe de altă parte, viteza de progresie a bolii este diferită de la un pacient la altul și depinde de prezența și persistența factorilor de risc, de măsurile de reabilitare venoasă, de aderență la tratamentul venoactiv și compresiv.

Chiar dacă în unele situații nu se poate stopa progresia bolii, prin luarea măsurilor enumerate, se poate reduce cu certitudine ritmul de progresie a bolii, calitatea vieții îmbunătățindu-se semnificativ.