Noutăți

Tulburările de somn reprezintă un grup de patologii diverse, dar în general slab manageriate. Când este vorba despre somn, trebuie să fie luate în considerare atât calitatea somnului, cât și cantitatea de somn aferentă vârstei.

Tulburările de somn pot fi împărțite schematic în:

1. Insomnii – insomnia este o tulburare frecventa a somnului care poate fi primară sau secundară (atunci când insomnia este o consecință secundară a unei alte afecțiuni primare precum anxietate, depresie, insuficiență cardiacă sau o patologie care generează durere). Este adesea o problemă neadresată, cu impact major asupra atenției, memoriei, funcției executive, comportamentului social, stării de spirit, performanței. Atunci când devine o rutină, aceasta poate genera patologii secundare (există o relație între lipsa somnului și creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare). Este de ajuns să ne uităm la unul dintre prototipurile de personaje literare, Macbeth, un exemplu ilustrativ pentru lipsa somnului. Insomnia poate fi de inducere (probleme la adormit) sau de menținere (treziri repetate sau mai devreme decât ora dorită).

Una dintre cauzele de insomnie o reprezintă Sindromul picioarelor neliniștite, o entitate cu etiologie, fiziopatologie, prezentare clinică și tratament specifice. Se manifestă printr-o senzație neplăcută de furnicături la nivelul membrelor inferioare care apare la adormire și se ameliorează temporar prin mișcare. Insomnia poate fi asociată cu sarcina, poate fi asociată consumului de anumite medicamente sau în legătură cu alte patologii (tiroidiene, anemie prin deficiență de fier). Insomnia poate să apară și în alte patologii neurologice, precum encefalite, cefalee de tip cluster, migrenă, anumite boli neurodegenerative (inclusiv bolile prionice, precum Insomnia Familială Fatală) sau după traumatisme cranio-cerebrale.

2. Tulburări de ritm circadian – apar frecvent în cazul persoanelor care lucrează în ture, după zboruri transmeridiane, dar pot fi și genetice. Ca exemplu - Delayed Phase Onset Disorder – o tulburare de ritm circadian în care organismul este decalat cu orarul normal de somn. Adormirea se produce la ore târzii (03:00-06:00) ceea ce generează un decalaj cu o oră de trezire tardivă (11:00-14:00).

3. Epilepsii nocturne – apar frecvent la copii, de multe ori au cauză genetică, pot fi diagnosticate prin EEG efectuat pe durata somnului

4. Parasomnii – grup complex de patologii care includ somnambulismul sau pavor nocturn

5. Hipersomnii – întâlnite în sindromul de apnee în somn (o patologie frecvent răspândită în cadrul populației) sau în cazuri mai rare precum narcolepsia sau cataplexia

Pentru tratamentul tulburărilor de somn trebuie, în primul rând, un diagnostic clar, variantele de tratament fiind diferite în funcție de patologie, incluzând o igienă corectă a somnului, terapie cognitiv-comportamentală sau diferite clase de suplimente/medicamente. Uneori, în cazul insomniilor secundare, prin tratarea cauzei principale se poate obține și remisia insomniei.

Articol redactat de Dr. Andrei Căpraru, medic specialist neurolog.