Noutăți

1. Ce este Știința Nutriției?

Știința Nutriției (sau știința nutrițională sau, pe scurt, nutriția) este știința care studiază procesul fiziologic al nutriției umane cu precădere, analizând nutrienții și alte substanțe întâlnite în mâncare prin raportare la menținerea, creșterea, reproducerea, sănătatea și boala unui organism. Deși relativ nouă, știința nutriției este un domeniu multidisciplinar, axat pe alimentația și nutrienții implicați în sănătatea și boala individului de-a lungul întregii sale vieți, mai precis pe obiceiurile alimentare și pe varietatea de alimente și suplimente disponibile. 

În dezvoltarea acestui domeniu sunt integrate elemente de biologie, chimie și chiar științe sociale, pentru a oferi o imagine cât mai clară cu privire la modul cum omul simte, digeră, metabolizează și stochează nutrienții, precum și care sunt comportamentele și factorii sociali legați de alegerile alimentare. Într-un înțeles mai restrâns, știința nutriției se ocupă de răspunsurile organismului la dietă. Astfel, ea poate include studii ale nutrienților, interacțiunilor moleculare, căilor de semnalizare și căilor metabolice, elemente de fiziologie, patologie și toxicologie. În urma studiilor dezvoltate, s-a constatat că există o variație umană semnificativă în privința răspunsurilor la expunerile acute și cronice la o anumită doză dintr-un nutrient, de unde rezultă necesitatea unor diete personalizate, apărând în acest fel conceptul de nutriție personalizată.

Tot într-un sens mai restrictiv s-au dezvoltat nutrigenomica. Aceasta are ca scop stabilirea unor intervale de referință sigure pentru consumul nutrienților esențiali și identificarea genelor cheie implicate în răspunsurile dietare. Nutrigenetica vizează variațiile genetice individuale. În același timp, dezvoltarea domeniului nutriției a determinat necesitatea de a controla diferitele proprietăți ale alimentelor, astfel dezvoltându-se ingineria alimentară, domeniu care se ocupă cu elaborarea unor procese sofisticate de obținere a unor produse cu anumite proprietăți senzoriale.

2. Care e istoria științei în nutriție?

Strămoașa Nutriției este Chimia, de vreme ce primii specialiști care s-au interesat de compoziția alimentelor au fost chimiștii. Aceștia au propus o clasificare a nutrienților funcțională și astăzi: macronutrienții (glucidele, lipidele și proteinele) au constituit principala temă de cercetare încă din secolul al XIX-lea; tocmai de aceea, până la descoperirea micronutrienților (a vitaminelor, mineralelor, substanțelor vitale), calitatea hranei a fost măsurată exclusiv prin aportul de energie nutrițională (oferită de macronutrienți).

Oficial, știința nutriției a apărut la începutul secolului al XX-lea, când s-a emis ipoteza revoluționară că un deficit nutritiv poate provoca boală. Abordarea tradițională vizează centrarea pe boală, folosind o definiție învechită a bolii, aceasta fiind privită drept un dezechilibru imediat, în vreme ce deficitul nutritiv poate să determine și afecțiuni care se manifestă după mai mulți ani de carență. Totodată, începutul secolului al XX-lea este considerat era vitaminei, deoarece atunci a fost izolată și descrisă prima vitamină (1926 – tiamina sau vitamina B1). A doua vitamină pusă în evidență a fost vitamina C (în 1932), relevându-i-se efectele benefice asupra sănătății, mai ales efectul protector împotriva scorbutului. Astfel, nașterea științei nutriției a stat sub două mari semne: redefinirea bolii din perspectiva nutriției și descoperirea vitaminelor. Ulterior, în anii `50-`70, atenția cercetătorilor și a medicilor a fost atrasă de evidențierea grăsimilor dietetice și de rolul produselor bazate pe un conținut variabil de zahăr, pe când după anii `90, interesul experților s-a orientat pe bolile cronice legate de dietă și pe suplimentele alimentare.

În prezent, Nutriția a ajuns să ocupe un rol tot mai important în viața individului, devenind nu doar o formă de prevenție și de reducere a factorilor de risc pentru dezvoltarea diferitelor boli, ci și, în cazul multor afecțiuni medicale, o metodă eficientă de tratament. În plus, știința nutriției începe să se întrepătrundă cu alte domenii conexe, contribuind astfel și mai eficient la bunăstarea individului: nu e o simplă terapie, ci un stil de viață propriu-zis.

3. Care e statutul științei nutriției astăzi?

Primele diplome de studii nivel BA și MA (licență și master) în domeniul științei nutriției au fost oferite în cadrul Universității din Londra în anii '50, celelalte universități din Europa urmându-i exemplul la câțiva ani distanță, prima țară care s-a aliniat acestui model fiind Germania, în 1956. Astăzi, știința nutriției se predă în toate universitățile din lume. Inițial, programul de studiu include materii precum biologie, chimie, matematică, fizică. Ulterior, accentul e pus pe chimie anorganică, biologie funcțională, biochimie și genetică. Domeniile conexe din care știința nutriției preia anumite concepte sau instrumente de lucru sunt: științe politice, psihologie, sociologie, biologie, chimie și kinesiologie, în vreme ce materiile cele mai des întâlnite în curriculumul Facultăților de Nutriție sunt: alimentație și wellness, nutriție comunitară, știința exercițiului, educație nutrițională, nutriție umană, știința alimentației, fiziologie, epidemiologie, sănătate publică, microbiologia alimentației, fiziologie aplicată, bazele pregătirii practice a alimentelor, materii prime alimentare, biochimie nutrițională, igienă, terapie dietara. La majoritatea universităților, studentii se pot specializa în diferite subdomenii ale acestei științe: chimie alimentară, fiziologie nutrițională, legea alimentației și medicină nutrițională, dar și în economia alimentației. Actualmente, universitățile cu cele mai bune programe de Nutriție din lume sunt în Australia, SUA, Marea Britanie, Noua Zeelandă și Malaezia.

În domeniul Cercetării, există în prezent câteva reviste importante de specialitate, printre cele mai cunoscute numărându-se: Nutrition; Journal of Nutritional Science; Journal of Nutritional Science and Vitaminology; Food & Nutrition Research; European Journal of Nutrition; Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics.

4. Care sunt specialiștii acestei științe?

Sunt important de reținut câteva nume notabile: John Yudkin (1910–1995), care a înființat prima diplomă în Știința Nutriției la o universitate europeană; Hans Adalbert Schweigart (1900–1972), creatorul termenului „substanțe vitale”; Hans Konrad Biesalski sau Hanni Rützler.

În prezent există o paletă foarte variată de domenii de activitate și meserii în Nutriție, printre cele mai cunoscute fiind cele de dieticieni, nutriționiști și practicieni în diagnosticul și tratamentul bolilor de nutriție. O listă deschisă include: nutriționist veterinar, ofițer comunitar în educație, tehnolog alimentar, manager de nutriție și alimentație, practician în dezvoltarea sănătății, reprezentant medical în vânzări, naturopat, terapeut nutrițional, angajat în organizații internaționale alimentare, manager de catering, chef, consultant, angajat in educatie si cercetare, manager servicii medicale, herbalist, trainer personal, nutriționist sportiv, nutriționist holist, dietetician clinic, nutriționist în Oncologie, consultant de wellness pentru corporații, nutriționist pediatru, terapeut nutriționist, educator nutriționist, nutriționist în tulburări alimentare, specialist de fitness, cercetător în biotehnologii și multe altele.

În România există o specialitate medicală dedicată afecțiunilor determinate de o nutriție inadecvată, numită „Diabet, Nutriție și Boli Metabolice”. Medicul, după absolvirea unui rezidențiat de 5 ani în acest domeniu, devine specialist în detectarea, tratarea și managementul oricărui tip de tulburare nutrițională și metabolică, fiind cel mai pregătit pentru a vă putea răspunde la întrebări referitoare la ceea ce înseamnă un stil de viață sănatos, ce alegeri alimentare inteligente să faceți și care este dieta cea mai potrivită pentru dumneavoastră. Acesta vă poate ajuta să gestionați diferite aspecte ale stării dumneavoastră de sănătate, fie că este vorba de creștere ponderală, grăsimi crescute în sânge sau orice grad de hiperglicemie. Tot medicul nutriționist se ocupă și de afecțiuni metabolice rare, determinate genetic sau moștenite, unde pacientul suferă de o carență nutrițională în diferite grade.

5. Care este rolul științei nutriției în cadrul afecțiunilor vasculare? 

Nutriția oferă o imagine de ansamblu asupra organismului uman, îl înțelege ca întreg la bunăstarea căruia contribuie numeroase alimente, metode și activități zilnice. Deși o alimentație sănătoasă întărește organismul, îi crește imunitatea în general, există, totuși, și abordări mai țintite pentru care știința nutriției propune o atenție sporită. De pildă, pentru sănătatea sistemului vascular, pentru un mai bun control al factorilor de risc cardiovascular, pentru prevenirea unor evenimente cardiovasculare (de tipul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral), precum și pentru un mai bun control al bolilor de natură cardiacă sau vasculară (inclusiv pentru afecțiunile venoase ori arteriale de la nivelul membrelor inferioare), există câteva indicații specifice referitoare la ce ar trebui să urmărim în alimentația zilnică și în stilul de viață. 

Astfel, e foarte important ca alimentația să includă surse de vitamina C și E, foarte utile în întărirea vaselor de sânge, și câteva categorii de alimente care ar trebui să fie nelipsite din meniul nostru. Mai exact, sunt recomandate produsele vegetale bogate în polifenoli și alți fitocompuși, cum sunt fructele de pădure, nucile, ceaiul verde și negru, uleiul de măsline extravirgin; compușii carotenoizi (alimente colorate închis sau portocaliu); vegetale bogate în nitrați: spanac, kale, salate; crucifere (broccoli, varză de Bruxelles, conopidă etc.). O altă categorie alimentară importantă o constituie produsele vegetale care mențin sănătatea microbiotei intestinale. Alimente cu probiotice: usturoi, ceapă, sparanghel, anghinare, cereale; alimente pe bază de fibre fermentabile; dar și categoria produselor care conțin grăsimi omega 3: pește, nuci, semințe. În final, sunt la fel de importante alimentele care ar trebui să fie consumate în cantități mai mici și mai rar: produsele ultraprocesate cu un conținut ridicat de sare, grăsimile saturate/trans, carnea roșie, produsele cu zahăr adăugat și alcoolul. O viață sănătoasă înseamnă și asumarea unor decizii de altă factură, cum ar fi renunțarea la fumat, o activitate fizică regulată, scădere ponderală, dacă e cazul, o dietă sănătoasă, hidratare adecvată și încercarea de a reduce stresul zilnic.

În plus, există numeroase studii desfășurate pentru evidențierea impactului pozitiv al anumitor diete asupra riscului de a dezvolta boli cardiovasculare. Efectul cel mai bun pare să aparțină dietei mediteraneene, care oferă o alternativă mult mai sănătoasă față de dieta occidentală bogată în grăsimi saturate/ trans și alimente cu un conținut crescut de zahăr. De altfel, s-a constatat că o alimentație nesănătoasă determină producția excesivă de citokine proinflamatorii și o producție redusă de citokine antiinflamatorii, iar un status cronic proinflamator face organismul vulnerabil în fața factorilor externi, fie că e vorba de o infecție sau de stresul de la locul de muncă.

6. Cum practică echipa VASCULATE știința nutriției?

Expertul nostru în nutriție, Dr. Grigorina Mitrofan, vă așteaptă cu un pachet promoțional ce cumulează 5 vizite, pe parcursul cărora veți beneficia de evaluarea nutrițională, indicații practice, un plan personalizat de dietă, monitorizare și control periodic al compoziției Dvs. corporale cu ajutorul analizorului TANITA. Prețul este de 1.500 lei la achiziția întregului pachet.