Noutăți

Sarcina este o perioadă specială în viața fiecărei femei. Diagnosticul de diabet gestațional poate fi primit cu multă neliniște, iar preocuparea supremă a oricărei viitoare mame este: „Oare copilul meu va fi bine?” sau „Este afectat copilul meu în timpul sarcinii, dacă am diabet gestațional?” sau „Voi rămâne cu diabet toată viața?”

Diabetul gestațional este o stare care poate fi manageriată în așa fel încât complicațiile pentru făt să fie minime sau inexistente. Totul ține de cum reușește viitoarea mămică să țină sub control glicemia pe parcursul sarcinii. 

Diabetul gestațional este definit formal ca „orice grad de intoleranță la glucoză ce a debutat sau a fost recunoscut pentru prima dată în timpul sarcinii” (1,2). Cu alte cuvinte, la femeile care nu se cunosc cu diabet înaintea sarcinii, dar care au dezvoltat o tulburare a metabolismului glucidic evidențiată în trimestrul 2 sau 3 de sarcină. În mod ocazional, diabetul de tip 2 era deja prezent, dar a fost identificat abia în timpul sarcinii, deoarece nu s-a realizat screeningul antenatal. În acest caz, valorile glicemice crescute vor fi etichetate tot ca diabet gestațional până când va fi dovedit contrariul, adică incapacitatea de a reveni la valori normale după sarcină. 

Motivul pentru care apare diabetul gestațional are la bază modificările hormonale din timpul sarcinii. Câțiva dintre acești hormoni, cum ar fi estrogenul, progesteronul, cortizolul și hormonul lactogen placentar uman, au un efect de blocare asupra insulinei, adica un efect „anti-insulinic”. Acest efect anti-insulinic începe de obicei la jumătatea sarcinii (20 până la 24 de săptămâni). La majoritatea femeilor pancreasul este capabil să producă insulină suplimentară pentru a compensa necesarul și pentru a depăși rezistența la insulină, dar sunt anumite femei la care pancreasul nu poate compensa această creștere și atunci apare diabetul gestațional. După naștere, odată cu schimbarea nivelului hormonal care a dominat sarcina, starea de diabet gestațional dispare (3) .

Dacă glicemia nu este controlată în timpul sarcinii, pot apărea complicații printre care macrosomia (creșterea în greutate a fătului), hipoglicemia neonatală (scăderea glicemiei la naștere), icter, rată crescută de naștere prin cezariană și anumite schimbări genetice care predispun bebelușul la un risc mai mare de a face diabet, obezitate sau boală de inimă. De fapt, copiii expuși diabetului gestațional necontrolat au un risc de 6-8 ori mai mare de a dezvolta pe parcursul vieții modificări de toleranță orală la glucoză (prediabet sau diabet) (4).

Care este tratamentul diabetului gestațional?

Prima linie de tratament este terapia medical-nutrițională, adică să se mănânce corespunzător pentru a ține glicemia sub control. În cele mai multe cazuri de diabet gestațional acest lucru este suficient pentru a menține valorile glicemice, iar cheia o reprezintă o alimentație în care nu sunt consumate alimente ultaprocesate sau cu index glicemic crescut (adică mult zahăr pe 100 g de produs). Atunci când valorile glicemiei nu sunt optime, se indică tratamentul temporar cu insulină, adică până la naștere. Terapia cu insulină nu trebuie privită ca un eșec al terapiei nutriționale, ci mai degrabă ca o altă modalitate de a menține valorile glicemice în ținte.

Cel mai important pas în a înțelege cum să se mănânce în diabetul gestațional este înțelegerea felului în care mâncarea afectează nivelul de glucoză, în special care sunt alimentele care cresc nivelul de glucoză și care sunt cele care nu o cresc sau o cresc foarte puțin. Carbohidrații sunt singurii care cresc în mod semnificativ nivelul de glucoză din sânge. De aceea, pe parcursul diabetului gestațional, carbohidratii sunt singurii macronutrienți pe care avem nevoie să-i monitorizăm. 

Mâncărurile cu cel mai mare conținut glicemic sunt:
1. Cerealele: cereale integrale, cereale rafinate și orice produs preparat din făină (paste, pâine, clătite, cereale, crackers, tortilla, granola)
2. Legume : mazăre, linte 
3. Legume amidonoase: cartofi, cartofi dulci, orez, porumb
4. Fructe
5. Duciurile sau băuturile dulci
6. Laptele sau iaurtul

Cum combinăm alimentele? 

Cea mai eficientă metodă este metoda farfuriei. Este o metodă ușoară de vizualizare a alimentelor, fără a măsura porțiile într-un mod strict. Aceasta este formată în felul următor: jumătate de farfurie să conțină vegetale care nu au amidon, un sfert de farfurie - proteine și grăsimi și un sfert - carbohidrați. Dacă la 2h glicemia depășește 120 mg/dl, atunci este indicat să scădeți cantitatea de carbohidrați de la masa respectivă, de aceea un pas important este să învățați să estimați câți carbohidrați consumați la o masă. 

Multe femei găsesc dificil să consume 175g de carbohidrați pe zi, cantitatea recomandată de Asociația Americană de Diabet (5) și, în același timp, să mențină glicemia în țintele recomandate. De aceea este bine să urmați sfaturile unui specialist care vă poate ajuta să ajustați planul nutrițional pentru a nu scădea aportul caloric total. 

În cazul diabetului gestațional, accentul se pune foarte mult pe menținerea relativ constantă a glicemiei pe parcursul zilei. Adoptând acest stil, fătul primește aport constant de nutrienți. Pentru aceasta se pot mânca porții mai mici, dar mai frecvente. De aceea este recomandat să luați trei mese principale, dar în cantități nu foarte mari și două sau trei gustări (între mic dejun și prânz, prânz și cină și la culcare). În același timp, dacă persoana nu este obișnuită cu gustările între mese, le poate omite, dar este important să acorde atenție modului în care se simte. Pentru a observa toate fluctuațiile glicemice, medicul va recomanda să fie măsurată glicemia de 6 ori pe zi, înainte și după fiecare masă. Acest lucru poate părea o corvoadă, dar este cea mai bună măsură de a evalua și descoperi ce efect au cantitățile și tipurile de alimente asupra glicemiei.

În diabetul gestațional, nutriția necesită răbdare și pregătire puțin mai atentă a meselor, în așa fel încât viitorului bebeluș să îi fie asigurați atât nutrienții de care are nevoie, cât și un mediu metabolic corespunzător pentru a evita complicațiile asociate diabetului gestațional. 

De reținut este faptul că femeile care au diabet gestațional, dar care și-au menținut nivelul normal al glicemiei în timpul sarcinii prezintă un risc similar cu femeile care nu au diabet gestațional în a avea un bebeluș cu o greutate peste 4kg la naștere.

În concluzie, terapia medic-nutrițională este foarte importantă în cazul diagnosticării cu diabet gestațional, deoarece menținerea glicemiei în limite normale are impact atât asupra prognosticului de complicații la naștere, cât și asupra riscului de a dezvolta o tulburare de metabolism a bebelușului, literatura de specialitate indicând faptul că hiperglicemia intrauterină în sine promovează un risc crescut de diabet sau prediabet la descendenți (4).

Materialul este realizat de Dr. Grigorina Mitrofan, Medic Specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice.

Referințe

1.    Metzger BE, Coustan DR. Summary and recommendations of the Fourth International Workshop-Conference on Gestational Diabetes Mellitus. The Organizing Committee. Diabetes Care. 1998 Aug;21 Suppl 2:B161-167. 
2.    American Diabetes Association. Diagnosis and Classification of Diabetes Mellitus. Diabetes Care. 2013 Dec 16;37(Supplement_1):S81–90. 
3.    Sibiak R, Jankowski M, Gutaj P, Mozdziak P, Kempisty B, Wender-Ożegowska E. Placental Lactogen as a Marker of Maternal Obesity, Diabetes, and Fetal Growth Abnormalities: Current Knowledge and Clinical Perspectives. J Clin Med. 2020 Apr 16;9(4):1142. 
4.    Damm P. Future risk of diabetes in mother and child after gestational diabetes mellitus. Int J Gynaecol Obstet Off Organ Int Fed Gynaecol Obstet. 2009 Mar;104 Suppl 1:S25-26. 
5.    14. Management of Diabetes in Pregnancy: Standards of Medical Care in Diabetes—2020 | Diabetes Care | American Diabetes Association [Internet]. [cited 2022 Aug 23]. Available from: https://diabetesjournals.org/care/article/43/Supplement_1/S183/30619/14-Management-of-Diabetes-in-Pregnancy-Standards