În context extins, termenul de boală arterială periferică ocluzivă poate afecta arterele carotide, vertebrale, mezenterice (în intestin), arterele renale, arterele membrelor superioare dar și inferioare cu reducerea fluxului sangvin vascular.
Apariția bolii este cauzată, în cea mai mare parte, de ateroscleroză, simptomatologia fiind determinată de fenomenul de îngustare a calibrului arterial prin prezența plăcilor de aterom (depuneri de grăsime în interiorul vasului), dar și de embolismul de sursă cardiacă (trombi care se formează la nivel cardiac) sau de trombozele de anevrism arterial (trombi care apar la nivelul dilatațiilor vasculare de tipul anevrismelor de aortă).
Anamneza în cadrul examenului clinic este foarte importantă în stabilirea diagnosticului bolii arteriale periferice, mulți pacienți - chiar și cei în stadiu avansat al bolii - fiind asimptomatici sau cu manifestări atipice de boală.
Principalele simptome sunt reprezentate de:
În prezența simptomelor specifice unui accident ischemic tranzitor (dureri de cap, confuzie, asimetria mușchilor faciali, scăderea acuității vizuale, dificultăți de exprimare verbală), pacientul trebuie să apeleze la un consult neurologic de specialitate din cauza riscului de dezvoltare a unui accident cerebral vascular ischemic complet, cu leziune neuronală ireversibilă. Stenoza carotidei este cea mai frecventă cauză de apariție a unui eveniment ischemic cerebral.
Crampele abdominale și colicile care apar după consumul de alimente sunt cauze ale ocluziei arterelor viscerale și trebuie să îngrijoreze pacientul atunci când sunt însoțite de greață, vărsături, diaree, malabsorbție (nutrienții alimentari nu sunt asimilați corespunzător) sau scădere a greutății corporale în mod neintenționat.
Claudicația intermitentă reprezintă simptomul tipic în cazul bolii arteriale de membre inferioare, pacientul acuzând durere la mers. Afecțiunea este cu atât mai gravă cu cât disconfortul apare la parcurgerea distanțelor mici. Prezența durerii în repaus, însoțită de modificări tegumentare (cianoza degetelor) sau ulcerațiile membrelor inferioare sunt indicatori de gravitate ai bolii ocluzive periferice.
Tratamentul igieno-dietetic în cazul pacienților cu boală arterială perifică are ca scop reducerea greutății corporale și a valorilor glicemiei prin controlul aportului alimentar, prin creșterea activității fizice zilnice (30 de minute pe zi de mișcare) și prin renunțarea la fumat.
Preparatele medicamentoase utilizate în boala ocluzivă arteriala periferică se adresează în principal bolilor cronice care favorizează evoluția procesului aterosclerotic și cuprind:
Abordarea endovascularǎ a bolii are rol de revascularizare a teritoriului hipoperfuzat (reluarea fluxului sangvin la nivelul vasului îngustat), cu utilizarea sau nu de stent graft în cadrul angioplastiei. Tratamentul chirurgical clasic este luat în considerare în cazul eșecului procedurilor endovasculare sau la pacienții cu ocluzii severe care necesita by-pass (deviază fluxul sangvin prin crearea de noi conducte vasculare) sau reconstrucție vasculară.