Boala ocluziva arteriala periferica

In context extins, termenul de boala arteriala periferica ocluziva poate afecta arterele carotide, vertebrale, mezenterice (in intestin), arterele renale, arterele membrelor superioare dar si inferioare cu reducerea fluxului sangvin vascular.

Cauzele suferintei arteriale periferice

Aparitia bolii se datoreaza in cea mai mare parte aterosclerozei, simptomatologia fiind datorata fenomenului de ingustare al calibrului arterial prin prezenta placilor de aterom (depuneri de grasime in interiorul vasului) dar si embolismului de sursa cardiaca (trombi ce se formeaza la nivel cardiac) sau trombozelor de anevrism arterial (trombi care apar la nivelul dilatatiilor vasculare de tipul anevrismelor de aorta).

Simptomele bolii

Anamneza in cadrul examenului clinic este foarte importanta in stabilirea diagnosticului bolii arteriale periferice, multi pacienti chiar si cei in stadiu avansat al bolii fiind asimptomatici sau cu manifestari atipice de boala.

Principalele simptome sunt reprezentate de:

  • Disconfortul la mers reprezentat de durere la nivelul gambei a coapsei sau a fesei, crampe musculare care se amelioreaza in repaos;
  • Durere la nivelul membrului inferior sau piciorului asociata cu pozitia verticala sau orizontal decliva    (picioarele atarnate la marginea patului);
  • Asocierea efortului cu durere la nivelul membrelor superioare;
  • Durere abdominala dupa ingestia de alimente asociate cu scadere ponderala;
  • Disfunctie erectila.

Autoevaluare

In prezenta simptomelor specifice unui accident ischemic tranzitor (dureri de cap,confuzie, asimetria muschilor faciali, scaderea acuitatii vizuale,dificultati de exprimare verbala) pacientul trebuie sa apeleze la un consult neurologic de specialitate datorita riscului dezvoltare in viitorul apropiat al unui accident cerebral vascular ischemic complet, cu leziune neuronala ireversibila. Stenoza carotidei este cea mai frecventa cauza de aparitie a unui eveniment ischemic cerebral.

Crampele abdominale si colicile care apar dupa consumul de alimente se datoreaza ocluziei arterelor viscerale si trebuie sa ingrijoreze pacientul atunci cand sunt insotite de greata, varsaturi, diaree, malabsorbtie (nutrientii alimentari nu sunt asimilati corespunzator) sau scadere a greutatii corporale in mod neintentionat.

Claudicatia intermitenta reprezinta cel mai tipic simptom in cazul bolii arteriale de membre inferioare, pacientul acuzand durere la mers, afectiunea fiind cu atat mai grava cu cat disconfortul apare la parcurgerea distantelor mici. Prezenta durerii in repaos insotita de modificari tegumentare (cianoza degetelor) sau ulceratiile membrelor inferioare sunt indicatori de gravitate ai bolii ocluzive periferice.

Tratament

Tratamentul igieno-dietetic in cazul pacientilor cu boala arteriala perifica are ca scop reducerea greutatii corporale si a valorilor glicemiei prin controlul aportului alimentar, cresterea activitatii fizice zilnice ( 30 minute pe zi de miscare) si renuntarea la fumat.

Preparatele medicamentoase utilizate in boala ocluziva arteriala periferica se adreseaza in principal bolilor cronice care favorizeaza evolutia procesului aterosclerotic si cuprinde :

  • Antihipertensive- blocante ale canalelor de calciu, blocanti de receptori ai angiotensinei, inhibitori de enzima de conversie ai angiotensinei pentru controlul hipertensiunii arteriale;
  • Fibrati si statine pentru  imbunatatirea profilului lipidic al pacientului (scaderea LDL, trigliceridelor, cresterea HDL);
  • Hipoglicemiante pentru mentinerea sub control a glicemiei in cazul bolnavilor de diabet zaharat;
  • Antiagregantele plachetare in doze mici diminueaza riscul de formare a trombilor endovasculari.

Abordarea endovascularǎ a bolii are rol de revascularizare a teritoriului hipoperfuzat (reluarea fluxului sangvin la nivelul vasului ingustat), cu utilizarea sau nu de stent graft in cadrul angioplastiei.

Tratamentul chirurgical clasic este luat in considerare in cazul esecului procedurilor endovasculare sau la pacientii cu ocluzii severe care necesita by-pass (deviaza fluxul sangvin prin crearea de noi conducte vasculare) sau reconstructie vasculara.