Piciorul diabetic

Dupa cum bine stim diabetul zaharat are o evolutie lenta, care afecteaza majoritatea organelor si sistemelor organismului uman, piciorul diabetic fiind doar una dintre complicatiile care pot aparea in evolutia bolii.

Ce este piciorul diabetic

Termenul de picior diabetic se refera la totalitatea manifestarilor si simptomelor secundare afectarii vasculare si neurologice ale membrelor inferioare in cadrul diabetului zaharat. Afectiunea este mai frecvent intalnita in cazul pacientilor cu diabet necontrolat si poate fi prevenita prin adoptarea unui set de masuri simple si usor de aplicat.

Care sunt factorii determinanti ai piciorului diabetic

Componenta neurologica este de trei tipuri care pot fi descrisa dupa cum urmeaza:

  • Neuropatia senzitiva reprezinta o scadere a sensibilitatii nociceptive si termice (pacientul nu simte durere sau rece/cald), mecansimele intreruperii transmiterii impulsui nervos fiind multiple;
  • Neuropatia periferica motorie se refera la starea de “slabiciune musculara” unilaterala sau bilaterala a membrelor inferioare;
  • Neuropatia vegetativa este reprezentata de afectarea microcirculatiei (observam intarzierea procesului de vindecare in cazul aparitiei leziunilor) si disfunctia sudorala cu anhidroza in jumatatea inferioara a corpului cu risc crescut de aparitie a fisurilor tegumentare la nivelul picioarelor.

Afectarea vasculara a membrelor inferioare mai poarta si denumirea de arteriopatie diabetica periferica si se datoreaza obstructiei vasculare cu aparitia ischemiei (oprirea fluxului sangvin) secundare ingustarii calibrului vascular datorita prezentei placilor de aterom. Acest context de incetinire sau stagnare a circulatiei sangelui favorizeaza aparitia modificarilor trofice tegumentare si  a ulceratiilor periferice cu risc de suprainfectare bacteriana.

Cum recunoastem piciorul diabetic

Supravegherea atenta a eventualelor modficari la nivelul piciorului aparute pe parcursul diabetului este esentiala si poate constitui o actiune salvatoare a membrului afectat. Nu trebuie sa neglijam aparitia semnelor care indica prezenta piciorului diabetic:

  • Hiperestezia -cresterea sensibilitatii tegumentare, hipoestezia-scaderea pragului de sensibilitate, parestezia- prezenta furnicaturilor;
  • Anhidroza-uscaciunea tegumentara care poate fi insotita de fisuri spontane;
  • Calusurile (ingrosari ale pielii) friabile care se descuameaza si se pot rupe usor la presiuni mici cu aparitia solutiilor de continuitate tegumentara (crapaturi) ce prezinta  risc de infectare;
  • Ulceratiile -rani “umede” care nu se vindeca, la nivelul punctelor de sprijin (calcai, metatarsian distal, pulpele degetelor mai ales haluce).

Care sunt complicatiile bolii

Riscul de infectie al leziunilor tegumentare este cea mai frecventa complicatie in cadrul piciorului diabetic si poate avea loc:

  • La nivel superficial sub forma de celulita limitata tegumentar sau limfangita cu implicarea vaselor limfatice-infectie data de catre streptococul beta hemolitic de grup A;
  • La nivelul tesuturilor moi-se datoreaza propagarii in profunzime a germenilor de la nivel tegumentar superficial si  apar mai ales inghinal fiind datorate bacteriilor anaerobe;
  • Profund sub forma de osteomielita acuta sau cronica (infectii ale oaselor) ce poate evolua asimptomatic in cazul prezentei neuropatiei diabetice.

Cum ingrijim piciorul diabetic

Preventia este cea mai eficienta metoda de tratament pe care o putem adopta si cuprinde totalitatea masurilor de ingrijire a pielii si a unghiilor prin: mentinerea piciorului curat si uscat (indepartam bataturile gentil cu ajutorul unei pile, utilizam sosete albe de bumbac cu elastic mai slab in partea superioara, alegem incaltaminte adecvata care nu ne provoaca disconfort la mers), hidratam pielea cu o crema emolienta, taiem cu atentie unghiile de la picioare fara sa producem leziuni, evitam pozitia “picior peste picior” sau la marginea patului cu “picioarele atarnate”.

Controlul eficient al diabetului cu mentinerea glicemiei si tensiunii arteriale in parametri optimi prin masuri igieno-dietetice si medicamentoase, adoptarea unui stil de viata sanatos care sa includa miscare zilnica si renuntarea la fumat sunt si ele masuri de preventie utilizate cu succes.

Tratamentul propriu zis al bolii are in vedere evitarea aparitiei infectiilor si poate fi reprezentat de indepartarea chirurgicala a  tesuturilor neviabile, necrotice prin debridare si ingrijire locala a plagii (in cazurile usoare) sau de amputatia partiala/totala a membrului in situatiile iminente de soc septic amenintatoare de viata.